Stiluri educationale

Definire stil educational: reprezinta expresia modurilor de comportament preferate, care revin cu o anumita regularitate sau modul caracteristic in care actele de predare sunt executate.

Stilul educational este personal si oarecum unic pentru fiecare individ.
Prin natura sa, procesul educational presupune o relatie de conducere. Profesorul este liderul desemnat, a carui activitate se subsumeaza unor functii de conducere: el planifica, organizeaza, controleaza si apreciaza activitatea elevilor, exercita o anumita putere, modeleaza atitudinilensi conduitele elevilor, ii determina sa accepte si sa raspunda influentelor lui.

Clasificare stiluri de conducere: 
1. Stilul de conducere autoritar se caracterizeaza prin faptul ca liderul determina intreaga desfasurare a activitatii: el dicteaza tehnicile si etapele activitatii, fixeaza fiecarui membru al grupului sarcinile de munca si colegii cu care va lucra, distribuie aprecieri (critici si laude) intr-o maniera personala, fara a face cunoscute copiilor criteriile de evaluare, se mentine in afara activitatilor concrete ale grupului.

                   

                                                                                

2. Stilul de conducere democratic se caracterizeaza prin faptul ca problemele sunt discutate si deciziile sunt luate cu participarea intregului grup, care beneficiaza de incurajarea si asistenta liderului. Perspectivele si etapele activitatii sunt schitate de la inceput. Liderul sugereaza doua-trei tehnici de lucru, intre care membrii grupului pot alege. Acestia din urma sunt liberi sa se asocieze cu cine doresc in vederea realizarii sarcinilor.
Liderul este obligat sa justifice aprecierile pe care le face asupra realizarilor individuale sau de grup. El cauta sa fie un membru obisnuit al grupului, fara a lua asupra lui prea multe sarcini.

3. Stilul de conducere laiseez-faire presupune un rol pasiv al liderului. Membrii grupului au intreaga libertate de decizie in ceea ce priveste etapele de desfasurare a activitatii si metodele utilizate. Liderul nu se amesteca in activitatea grupului. El furnizeaza unele materiale si, daca i se cere, ofera explicatii suplimentare, fara sa participe insa la discutii. Liderul evita in mod constant sa faca evaluari pozitive sau negative asupra performantelor sau asupra conduitei participantilor.